Octavian Udriște, fost director tehnic și director general la Metrorex și unul dintre cei trei factori decisivi în punerea în funcţiune, în 1979, a metroului bucureștean, a vorbit despre cum a reușit în 1995 să scoată tarabele din stațiile de metrou, dar și despre cum a fost împiedicat să-și ducă la bun sfârșit planul de eliberare a metroului de chioșcurile ocupate abuziv de sindicatul lui Ion Rădoi.
În toamna anului 1995, atunci când ocupa funcția de director general al Metrorex, Octavian Udriște a schimbat și sistemul de taxare. Pe 31 octombrie 1995 era numit „Omul zilei” în cotidianul Jurnalul Național:
„În ultima perioadă, în activitatea conducerii Metrorex apar numai plusuri: îndepărtarea dughenelor care sufocau fluxul de călători, creșterea curățeniei și nu în ultimul rând, introducerea modernului sistem de taxare cu cartela magnetică”.
Octavian Udriște își amintește de negocierile de atunci cu Banca Europeană de Investiții, în cabinetul ministrului Aurel Novac, care au avut loc în prezența reprezentanților Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional.
Într-o discuție cu Wolfgang Roth, vicepreședintele BEI, i-am solicitat un credit pentru programul de modernizare. A fost de acord și mi-a indicat sursa de finanțare, și anume un fond UPEX, care nu prea era utilizat, însă a făcut o excepție pentru noi, deși nu eram IMM. Am pierdut un an în discuții cu banca, deoarece ne solicitau o dobândă foarte mare, de 8%. Ministrul Finanțelor ne-a dat de acord și a impus o dobândă de 1%, povestește Octavian Udriște.
În negocierile cu BEI, Udriște a primit și o recomandare care se referea la încercarea de a diminua numărul de personal, prin externalizarea unor activități care nu erau specifice tehnicii metroului, printre care salubrizarea vagoanelor și persoanelor. Directorul general al Metrorex a elaborat atunci caietul de sarcini și a organizat licitația, care a fost câștigată de o firmă cu experiență în domeniu.
„Când să semnez contractul, vine liderul de sindicat Ion Rădoi și se opune, că pierdea peste 300 de femei din trupa de curățenie, care erau masa de manevre a lui, cum a fost și la această grevă (din 26 martie – n.red.)”, spune Udriște.
I-am solicitat ministrului sprijin, pe care nu l-am primit. Am fost sfătuit să renunț la externalizarea salubrizării, deoarece se dorea liniște, pentru că eram într-un an electoral. Ministrul mi-a zis : „Fă ca Rădoi!”. I-am spus că nu, așa că a doua zi i-am pus demisia pe masă.
Octavian Udriște a fost cel care, în anul 1995, a eliberat spațiile de la metrou de tarabe.
„Am eliberat metroul de acele tarabe. Erau inclusiv rochii de mireasa pe acele mese atârnate, nu aveai pe unde să treci”, povestește Udriște.
Tot atunci, a vrut să facă și pasul următorul, să rezilieze contractul cu sindicatele privind spațiile comerciale.
Nu am mai reușit. Mi s-a zis să fac ca Rădoi, că suntem în an electoral, așa că atunci mi-am dat demisia.
A plecat, spune el, pentru că era copleșit de presiunea enormă din ultimele luni ale anului 1995, după ce avusese în fiecare lună câte un control, de la protecția muncii, pompieri, Corpul de Control al ministrului.
„Erau puși să găsească abateri flagrante. Din păcate, pentru ei, n-au găsit. Așa este la noi”, mai spune Udriște.
Demolarea chioșcurilor și a magazinelor de la metrou a început pe 7 aprilie 2021, după ce proprietarii au fost notificați că ocupă abuziv spațiul public.
Cu câteva zile înainte de începerea demolărilor, pe 26 martie, sute de sindicaliști conduși de Ion Rădoi au blocat circulația trenurilor de metrou și au aruncat în haos transportul public din Capitală de la primele ore. Luați prin surprindere, bucureștenii au fost nevoiți să găsească alte mijloace pentru a ajunge la serviciu sau la școală și grădiniță, cu copiii.
Sursa știre: gandul.ro
Sursa foto: Facebook-Octavian Udriste